De ce sunt femeile de pe Venus, sau, în termeni mai puțin flatanți, de ce au apărut expresii precum: „omul și… femeia”, „creatură diabolică”, „instrumentul diavolului” (Luther), „bărbat pe dos”, „bărbat imperfect”?
În primul rând, expresia „femeile de pe Venus”, care implică că „rasa” feminină ar fi atât de departe de bărbați, încât nu poate fi înțeleasă, provine din faptul că anatomia și fiziologia trupului feminin au pus dintotdeauna bărbații pe gânduri.
Interesant este de știut că în anul 1559, un individ „sclipitor” numit Renaldus Columbus a „descoperit” clitorisul, fapt ce a provocat o undă de șoc în societatea medievală. Clitorisul a fost după aceea definit ca fiind un penis în miniatură, inversat! De aici provin expresii de genul „bărbat pe dos” sau „bărbat imperfect”.
Venus, denumită și ‘stela dimineții’, a fost de multe ori simbolizată ca un reprezentant al feminității și al frumuseții. Această planetă strălucitoare, adesea vizibilă cu ochiul liber pe cerul nopții, a captivat imaginația oamenilor de-a lungul istoriei.
În mitologia romană, Venus era zeița iubirii, a frumuseții și a fertilității, și se crede că aceste asocieri au contribuit la ideea că femeile au o legătură specială cu această planetă.
Pe lângă asta, cu toate că sunt multe expresii care leagă sexe diferite de planete, cum ar fi „bărbații sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus”, este fascinant să vedem cum astfel de zicale pot influența percepția noastră culturală și relațiile interpersonale.
Sigur, evoluția științei, dar și cea a mentalităților sociale, a făcut ca asemenea stupidități să dispară, însă probabil că încă există o anumită animozitate între cele două sexe, provocată de diferențele de necontestat. Într-un serial de comedie animat (South Park), unul dintre personaje spune franc: „I just don’t trust anything that bleeds for seven days and doesn’t die”! Ați observat reacția băiatului adolescent atunci când află prima oară despre existența ciclului menstrual: neîncredere, frică, confuzie, repulsie… Probabil că pe întreg parcursul vieții, bărbații rămân cu un gram din aceste emoții confuze!
Însă există și alte motive pentru a explica de ce sunt femeile de pe Venus! Sunt atâtea diferențe între cele două sexe – anatomice, fiziologice, dar și psihologice – încât este greu de prezentat un rezumat al tuturor acestor opoziții. Însă se poate încerca!
Așadar, un motiv pentru care femeile sunt de pe Venus l-ar constitui stilul lor de a se îmbrăca, care este nici mai mult nici mai puțin decât chinuirea intenționată și sadică a propriului corp! Tocuri de zece centimetri, hăinuțe strâmte încât de-abia respiră, hăinuțe atât de scurte și subțiri încât tremură de frig, hăinuțe atât de lungi, încât se împiedică!
De ce toate aceste chinuri, de ce aceste ritualuri – pentru a atrage sexul opus sau pentru a se prezenta mândre una celeilalte?! Și au atâtea ritualuri de înfrumusețare înspăimântătoare: epilatul cu ceara, pensatul – își smulg practic fir cu fir sprâncenele (!), exfoliatul, îngrijirea atentă a unor unghii lungi și ascuțite, folosirea diverselor măști și vopsele de față… Un bărbat nu ar trece prin toate acestea nici pentru o mie de femei, dar pentru una singură…
Ce mai poate avea legătură cu expresia „femeile de pe Venus”? Tot ceva legat de haine: dorința lor absolut inexplicabilă de a avea cât mai multe articole de îmbrăcăminte și de încălțăminte, până când dulapul se prăbușește și este nevoie de încă unul! Și nu poartă decât de câteva ori un articol, pentru ca apoi să își dorească încă unul și încă unul!
Este o manie fascinanta, cu atat mai mult cu cat este absolut inutila. In plus, aceasta manie poate ajunge la limite greu de preconizat: pentru o vacanta de cateva zile, ele simt nevoia sa care dupa ele valize umflate cu o groaza de haine. Dupa care poarta pe parcursul vacantei doar cateva dintre ele – celelalte sunt acolo doar „in caz de ceva”. Ce ar fi acel ceva, greu de explicat!
De ce sunt femeile de pe Venus? Dorințele și preferințele lor sunt greu de explicat și imposibil de înțeles: se pare că pentru ele, sexul nu este o activitate atât de plăcută, altfel ar fi la fel de doritoare ca și bărbații! Însă nu sunt… Peste asta se poate trece, însă hobby-urile lor sunt oribile: shopping și…vorbit!
Tot ceea ce își doresc să facă de obicei este fie să petreacă ore întregi îmbogățindu-și colecția deja impresionantă de haine, fie să stea la taclale tot ore întregi, vorbind despre…mai nimic! Unui bărbat îi este greu să vorbească atunci când nu are un subiect interesant de conversație, însă o femeie poate vorbi despre orice: vreme, ce a mâncat, haine, bărbați, femei, sex, relații, pisici, haine, filme, actori, cărți, haine…
Dar poate că nimic nu le provoacă confuzie bărbaților și nu îi determină să folosească expresia „femeile de pe Venus”, ca infricoșătoarele chinuri prin care trec femeile pentru a slăbi! Exercițiile fizice sunt de înțeles pentru oricine și sănătoase, însă dietele imposibil de imaginat, ceaiurile de slăbit sau pastilele care dau peste cap digestia, acestea sunt mistere de nepătruns.
Cat despre bulimie sau anorexie, acestea sunt chiar greu de înțeles. Ce poate determina o ființă să se înfometeze săptămâni, luni în șir, doar pentru a putea purta o anumită rochie cu ocazia unui anumit eveniment?
De ce își urăsc femeile atât de mult trupul încât îl supun unor asemenea chinuri? Ele răspund că pentru bărbați, însă bărbații ridică din umeri și spun: „nu am zis niciodată că vreau să mori de foame”! În plus, încă un lucru neliniștitor: organismul lor rezistă la o înfometare drastică luni de zile, însă cedează imediat la o bere sau un pahar de vin! Cum poate fi o ființă atât de puternică și atât de fragilă în același timp?
O altă idee când ne întrebăm de ce sunt femeile de pe Venus se referă la reacțiile emoționale intense și la crizele de nervi. De ce, atunci când apare o problemă oarecare, femeia nu își poate controla emoțiile și reacționează atât de dramatic? Bărbații rămân de obicei calmi, analizând situația și mormăind, însă o femeie țipă, suspină, se plânge, se dă cu capul de toți pereții până ce găsește o soluție satisfăcătoare!
Iar criza de nervi trece doar prin conversație: femeia pare a nu fi capabilă să analizeze o problemă în detaliu în sinea sa – dorește mereu să o discute cu cineva, în timp ce bărbatul gândește cel mai clar când este singur.
De ce sunt femeile de pe Venus?
Pentru că, deși tot spun că femeile trebuie să stea împreună, să se susțină reciproc, să se ajute în „războiul dintre sexe”, există între ele o invidie greu de explicat. Este de ajuns ca o altă femeie să aibă o rochie asemănătoare, dar mai frumoasă sau care îi vine mai bine, pentru ca o femeie să fie copleșită de o invidie intensă și amară. Iscândește priviri ucigașe, vorbe veninoase, glume sarcastice – și totul pentru un accesoriu vestimentar sau pentru o privire a unui bărbat!
De ce există această profundă gelozie și invidie, chiar între femei care se declară a fi prietene?! Să fie programată genetic – femeia să concureze cu toate celelalte pentru atenția masculilor, sau să fie socială – impusă de comparația socială cu alte femei mai atrăgătoare sau care au ceva în plus? Nu se știe cu siguranță și probabil nu se va ști vreodată!
În final, întotdeauna când un bărbat se confruntă cu gânduri confuze cu privire la toate aceste diferențe marcante, va prefera să ridice din umeri și să-și spună: „femeile de pe Venus” – este mai simplu decât să încerci să înțelegi! Acest articol – scris chiar de o femeie – dorește să evidențieze exact această idee: unele diferențe dintre sexe nu trebuie explicate, nici înțelese, ci doar acceptate!
