Noiembrie este o lună în care vântul este mai aprig, diminețile mai reci, iar uneori temperaturile minime sunt de 2-3 grade. Acum, sunt nopți în care cade promoroaca, ceea ce arată că iarna bate la ușă. În cele mai multe regiuni ale țării, noiembrie este supranumit „brumar”, „promorar”, „vinar”, „brumarul mare”. În luna noiembrie majoritatea copacilor își pierd frunzele, întunericul se lasă deja la ora 17, iar zilele însorite sunt foarte rare.
Acum cerul este mereu înnourat, plouă frecvent, atât ziua cât și noaptea. Dacă ploile sunt cu stropi mici și deși, atunci se spune că iarna vine curând și va fi grea. În multe regiuni dă bruma, iar oamenii care au vie o protejează de ger și deja pun vinul la limpezit.
Săptămâna Miriștilor – datini în satul românesc
În această perioadă din an, oamenii au multiple nevoi materiale și spirituale. Ei acordă o atenție deosebită hranei, recoltei și de aceea se ocupă de ogoare. Pentru a avea o recoltă bogată în următorul an, ei elimină resturile vegetale și le depozitează în locuri pentru compost, adună haragii, apoi ară, nivelează, împrăștie gunoi de grajd pe terenul de care dispun.
Cultivarea pomilor fructiferi în livezi se face de asemenea în luna noiembrie, pentru că se spune că în timpul iernii aceștia se înrădăcinează mai bine. Cei care au animale domestice (vaci, cai, oi, boi, capre), le aduc de pe câmpuri și le țin în adăposturi, în curțile lor, pentru a le pregăti de iernat.
7 Noiembrie – Moșii de toamnă
În sâmbăta Moșilor de toamnă, credincioșii obișnuiesc să facă milostenie și să dea colaci și alte lucruri de pomană. Ei vin la biserică la slujba de Pomenirea Morților și aduc în coșuri: lumânări, vin, colaci și colivă. Toate acestea au o semnificație anume și se face pentru cei adormiți. Desigur, această zi specială, este legată și de sărbătoarea Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir și este o ocazie pentru a menține și unitatea familiei. În unele sate, rudele care nu s-au văzut de mulți ani, vin la această sărbătoare pentru a se întâlni și a-și reaminti și importanța pregătirii pentru viața de apoi.
Din perspectiva creștinismului ortodox, ceea ce contează cel mai mult pentru un om este componenta spirituală a lui, sufletul său nemuritor. În țara noastră, subiectul morții și al înmormântării este complicat și în unele regiuni este și înconjurat de superstiții.
Creștinii știu că donarea bunurilor personale ale unei rude decedate este o formă de milostenie, care ajută la odihna sufletului acesteia. De aceea, ei dau de pomană în astfel de zile și obiecte ale celor decedați.
Comemorarea creștină a celor decedați este un fel de rugăciune, o milostenie și o comemorare liturgică. Coliva care se aduce la biserică simbolizează trupul celui adormit și credința în înviere. Vinul se dă împreună cu puțină colivă și trebuie să fie roșu; el simbolizează dorința sufletului adormit de a se împărtăși cu Hristos Domnul în Rai. Prin arderea tămâiei se alungă spiritele rele și se obține o atmosferă curată, pentru rugăciune.
Cuvântul „moși” se referă la cei decedați dintr-un neam, la părinți, bunici, străbunici, etc. Oamenii obișnuiesc să facă parastase, să cheme rudele și vecinii din satul din care fac parte și să dea milostenie la această pomeniere a celor adormiți.
8 Noiembrie – Sărbătoarea Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil
În această sărbătoare, oamenii se odihnesc, nu fac treabă și se străduiesc să trăiască în armonie, fără discuții, bârfe și scandaluri.
Săptămâna Filipilor
14 Noiembrie – Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului și Filipii de toamnă
În această perioadă, în țara noastră, există anumite datini, ritualuri și obiceiuri pentru protecția gospodăriilor. Conform cărților de religie, Filipii erau apostoli care au fost prigoniți pentru credința lor. Ei au fost condamnați și aruncați în groapa cu lupi, din care au ieșit nevătămați prin puterea credinței lor neclintite în Dumnezeu.
În popor, oamenii cred că Filipii îi apără de foc și de animale sălbatice, care le-ar putea ataca gospodăria. De aceea, ei îi sărbătoresc pe acești apostoli de care ascultă lupii.
În această zi nu se muncește pentru a ține departe lupii. Femeile fac o turtă din porumb coaptă în vatră și o împart la rude și vecini. Ele pun oalele cu gura în jos pentru ca familia lor să nu aibă lipsuri.
În această zi încep șezătoriile de iarnă pentru femei, iar pe dealuri, sătenii aprind două focuri din coceni de porumb, la un capăt al satului și la celălalt, pentru a se proteja de strigoi și de alte spirite rele. Fetele nemăritate bat pernele pentru a-și găsi ursitul.
Săptămâna Ovideniei
21 Noiembrie – Sărbătoarea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Această sărbătoare este numită și Vovidenia. Este o zi în care cerul se deschide pentru o clipă și creștinii adevărați, cu viață curată, pot vedea lumina necreată.
În popor, Ovidenia este și o sărbătoare a luminii care alungă întunericul iernii. De aceea, oamenii obișnuiesc să aprindă pe dealuri focuri în sat. În această zi, oamenii aprindeau lumânări lungi și le dădeau de pomană pentru sufletul celor înnecați sau morți fără lumânare, ca să aibă lumină pe drumul pe lumea cealaltă.
În Maramureș, în această zi este hramul Bisericii de lemn din Bârsana. Aceasta este „biserica umblătoare” (ea fiind mutată din loc în loc, în prezent locația ei fiind pe dealul Ibarului) și un monument din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Datini din ajunul acestei sărbători:
- Femeile fierb semințe din produsele agricole, de obicei boabe de linte, grâu, porumb, năut, fasole și gătesc pentru familie și vecini; ele dau de pomană aceste preparate pentru a le ura succes la semănat în anul ce vine și o recoltă bogată
- Pun apă la privegheat cu lumânare pentru a se vindeca de boli și farmece
- Ung ferestrele, pragurile, ușile și hambarele cu usturoi pentru a se proteja de spirite rele
- Fac mătănii și se roagă pentru cei vii și cei morți.
Gospodinele fac și colăcei, pâine, pe care le dau de pomană cu lumânări de „moșii de Ovidenii”. În satele bucovinene, sătenii aprind focuri pe câmp în această noapte.
Predicțiile meteorologice sunt frecvente acum. Starea vremii din această zi de sărbătoare arată cum va fi vara următoare. Dacă este soare, atunci vara va fi secetoasă, dacă plouă, atunci pot fi epidemii în următorul an.
De Ovidenie, se spune că oamenii se pot vindeca de boli de ochi; ei sfințesc câte un fuior și își ating ochii cu el pentru a vedea mai bine. Acum, femeile care își doresc să fie mame, se roagă la Maica Domnului pentru asta.
Săptămâna Andreiului
30 Noiembrie – Sf. Apostol Andrei – Cel dintâi chemat și Ocrotitorul României
În popor, de Sf. Andrei, fetele nemăritate aplică ritualuri și astfel își află ursitul. Ele postesc ziua, iar seara mănâncă o turtiță foarte sărată făcută de ele, pentru a-și visa ursitul (care le va aduce apă în vis). Aceste superstiții există de sute de ani la sate. În această noapte, se spune că ies strigoii în unele sate și oamenii se protejează, ungând intrările casei cu usturoi.
